Într-o epocă de minciună universală, să spui adevărul este un act revoluţionar.

SERVICIUL MARITIM ROMÂN
1895 – 1945


   La data de 28 Aprilie 1895, prin Înalt Decret Regal, Regia Monopolurilor Statului condusă de Grigore Manu a fost însărcinată cu organizarea unui serviciu maritim.
Imediat a fost cumpărat vaporul de pasageri „Meteor” de 1085 TRB, care va efectua cursa Constanţa-Constantinopol (Istanbul) şi cargoul „Medeea” de 819 TRB. În anul următor au fost achiziţionate nava de pasageri: „Principesa Maria” şi cargourile „Viitorul” şi „Sulina”. În anul 1897 navele de pasageri „Turnu Severin” şi „Constanţa”, cargourile „Dobrogea”, „Bucureşti” şi „Iaşi”.

În anul 1920 SMR deţinea 6 nave de pasageri de lung curier, 10 nave mixte (pasageri şi marfă) şi cca. 20 de cargouri. SMR asigura transportul de pasageri pe 6 linii maritime:
1. Constanţa – Istanbul Constanţa
2. Constanţa – Istanbul – Pireu – Haifa – Alexandria şi retur.
3. Galaţi – Sulina – Constanţa –Istanbul – Izmir – Pireu - Malta – Napoli - Marsilia – Barcelona – Valencia – Alger si retur.
4.  Galaţi – Sulina – Constanţa - Istanbul - Haifa – Tripoli – Beirut – Iaffa – Port Said – Alexandria – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
5. Galaţi – Sulina – Constanţa – Pireu – Volos – Salonic – Chios – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
Cargourile asigurau transportul de mărfuri în ţări ca Franţa, Anglia, Germania, Suedia, inclusiv peste Atlantic în Statele Unite la New York şi Brazilia la Rio de Janeiro.

Navele de pasageri Transilvania şi Basarabia erau ultra-moderne. În cele ce urmează vă prezint succint caracteristicile tehnice ale celor două nave surori:
Nava de pasageri de lung curier Transilvania a fost lansată la apă la 11 Februarie 1938 (Basarabia la 10 Mai 1938) la Şantierul naval Burmeister & Wein din Copenhaga pentru dotarea SMR. Ambele nave erau tip Trans-Atlantic. Navele aveau o lungime de 128m, 6672 TDW, dotate cu motoare Diesel şi o viteză de croazieră de 25 noduri. Capacitate de transport pentru 412 pasageri în 2 apartamente, 6 cabine de lux, 8 cabine semilux, 32 cabine clasa I, 43 cabine clasa II-a si 38 cabine clasa III-a. În cală magaziile aveau o capacitate de 6650 mc, unde în afara bagajelor pasagerilor, puteau transporta 1000 de saci poștali şi diverse mărfuri.

În anul 1945 serviciul a fost desfiinţat şi toate navele confiscate de URSS. Au fost înapoiate doar două nave: Transilvania şi un cargou, ambele într-o stare jalnică, necesitând reparaţii de amploare.

În acest an 2020, se împlinesc 125 de ani de la înfiinţarea acestuiserviciu. An în care România nu mai are flotă prin grija conducătorilor ei de după 1990.

Vasile Giurgiu
12 Aprilie 2020

http://vasile-giurgiu.blogspot.com



SMR Meteor - prima navă a Serviciului Maritim Român


Marina Regală Română 
1860 - 1947 


În anul 2020 se împlinesc 160 de ani de la înfiinţarea Marinei Regale Române.La data de 22 Octombrie 1860, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 173 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a hotărât unificarea flotelor celor două ţări româneşti sub numele de Flotila de Război. În decursul timpului flota militară a României a purtat mai multe denumiri până la primul război mondial când i s-a dat titulatura de Marina Regală Română. Navele primind înaintea numelui titulatura NMS, adică Nava Majestăţii  Sale, după modelul Marii Britanii, HMS - His Majesty Ship.

Prima navă de război acţionată cu motor cu aburi a fost “ROMÂNIA” dată la apă la 2 August 1862 în portul Giurgiu, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Au urmat nava “Ştefan cel Mare” în 1866, canoniera “Fulgerul” în 1873, Şalupa torpiloare “Rândunica” în 1874, canoniera “Griviţa” în 1880 şi apoi  multe altele.
Nava ROMÂNIA a fost construită în anul 1857 la şantierul naval Neuburg-Kloster din Viena avea o lungime de 35m, deplasament 130 tone, propulsată cu zbaturi de un motor cu aburi de 240 CP alimentat cu cărbuni, viteza 7,5 Nd, echipaj 32 marinari. Armamentul iniţial a constat din 2 tunuri de 80mm şi patru falconete. În anul 1881 a fost înarmată cu 2 tunuri revolver Hotchkiss cu 5 ţevi rotative de 37mm şi 2 mitraliere Nordenfeld. A fost în serviciu până în jurul anului 1916. Primul comandant a fost Anton Barbieri urmat de Niculae Dumitrescu, Ioan Murgescu, Vasile Urseanu, nume binecunoscute marinarilor.

În anul 1941 flota MRR era împărţită în Divizia de Mare şi Divizia de Dunăre.
Divizia de Mare deţinea 70 de nave de luptă, printre care 4 distrugătoare, 17 vedete torpiloare şi de patrulare, 14 puitoare de mine şi dragoare, 6 nave de escortă, 1 navă spital, 3 submarine şi altele. La acestea se adăugau multe nave auxiliare. Toate au fost confiscate de URSS din care apoi ne-au înapoiat doar câteva şi acelea într-o stare jalnică.
Divizia Dunării era cea mai puternică flotă fluvială din Europa acelor ani. Deţinea 7 monitoare, 10 vedete din care 2 blindate, 5 baterii plutitoare, plus o mulţime de şalupe de patrulare înarmate şi multe alte nave auxiliare ca: şlepuri, barje, tank-uri petroliere, feriboturi, remorchere, etc. Spre exemplificare, după 23 August 1944 URSS ne-a confiscat 91 de nave fluviale de luptă şi auxiliare.

Am ţinut să marchez această aniversare, pentru ca şi cei mai tineri să ştie, că a fost o perioadă când Marina Română era o forţă.

P.S. Din păcate există unii “istorici” de sorginte militar-comunistă, care vorbesc doar de Marina Militară Română de la începuturi şi până în prezent, având alergie la celelalte denumiri. Această titulatură a fost dată marinei începând doar cu anul 1948. Aceştia uită că în cei 160 de ani de existenţă a marinei de război, România a avut la cârma ţării un Domnitor şi patru Regi şi doar 42 de ani de comunism.

Vasile Giurgiu
8 Aprilie 2020.


Canoniera ROMÂNIA în 1864.



Aventurile vedetei "NMS Vulturul"


Povestea navei "NMS Vulturul" şi a echipajului său în timpul celui de al II-lea război mondial.


Prima corabie sub pavilion românesc.



   Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la lansarea la apă a primei corăbii de construcţie românească “cu materialuri româneşti” şi care a navigat sub pavilion românesc.

   Drapelul tricolor a fost adoptat în Ţara Românească, în anul 1834, ca drapel de luptă. Domnitorul Alexandru Ghica Voievod, obţinând de la otomani învoirea de a pune steag românesc oştirii şi corăbiilor româneşti. Primul tricolor avea culorile dispuse orizontal, sus roşu, mijloc galbern, jos albastru.


   Corabia a fost construită la un şantier naval de la Giurgiu, de către armatorul Alexandru Vilara, din materiale în totalitate româneşti.
Corabia avea 115 tone, două catarge şi un bompres. Tipul de corabie este controversat, unii susţinând că a fost bric, alţii că a fost goeletă. 
Există două picturi ale acestei corăbii, una existentă la Muzeul Marinei Militare din Constanţa, cea de a doua (probabil cea mai apropiată de realitate) este realizată de  pictorul Dimitrie Ştiubei (1901-1986), fost comandor al Marinei Regale Române.


Corabia a fost lansată la apă la data de 10 Septembrie 1834 şi botezată cu numele domniţei Mariţa, soţia Principelui Alexandru D. Ghica.

“Această corabie, acum, cu blagoslovenia Înălţimii Voastre, s-a aruncat în apele Dunării, să desăvârşeşte din toate trebuincioasele, să împodobeşte şi cu bandiera cea privilegiată, hărăzită românilor prin făcătoarele de bine mijlociri ale Măriei Voastre şi, în puţinele zile, va fi în stare ca să facă şi o plutire pe mare“.
Din cuvântul armatorului Alexandru Vilara, adresat domnitorului Alexandru Ghica cu ocazia lansării la apă.

Din păcate soarta corăbiei a fost vitregă. A plecat în primul voiaj pe mare de la Sulina la Constantinopol la data de 7 Decembrie 1834 căpitan fiind Ioan Cristescu - după unele surse (Gh. Lazăr Bresco – după altele),  încărcată cu 300 chile mari (~150 tone) de grâu. Dar la întoarcere a fost prinsă de o furtună extraordinar de puternică şi s-a ales cu greementul distrus. A fost dusă la Brăila unde se pare că a fost dezmembrată.

Cu ocazia lansării la apă poetul Cezar Bolliac (1813-1881)  i-a dedicat o poezie  din care redau două strofe:

“La cea dintăi corabie românească”.

Corabie frumoasă! Te du, te du, grăbeşte!
Pe ţărmuri depărtate aleargă, povesteşte
Că lesne-aşa nu moare un neam ce a trăit!
Că tirania poate un om să prăpădească,
Dar viaţa unei naţii nu poate să sleiască:
Până-n sfârşit, dreptatea etern a biruit.

Când vei ajunge bine în porturi depărtate,
Şi-alte neamuri mândre crescute-n libertate,
Vor vrea să te întrebe de numele ce porţi,
Atunci tu pavilionu-ţi să-l laşi să fâlfâiască,
Să spui că al tău  nume e lesne să-l ghicească,
E scris în istorie pe ale mărirei porţi.

………

A urmat construirea şi lansarea la apă a multor altor corăbii româneşti, bricuri şi goelete ca: Elena Doamna, Principele Alexandru, Atena, Elisabeta, Dunărea, Zimnicea, Dochia, toate vor naviga sub pavilion românesc. Tot în aceiaşi perioadă a fost construită şi prima corabie militară cu care a fost dotată armata ţării.


Călătorie virtuală pe Dunărea Românească.


   
   În anul 2010 am făcut ultima croazieră pe Dunăre la bordul unei mici ambarcaţiuni. Atunci pe Dunărea românească nu existau nici-un fel de amenajări pentru navigaţia turistică. Am fost curios dacă după zece ani s-a schimbat ceva.
   Îmi amintesc că din Germania până prin Serbia am întâlnit o mulţime de ambarcaţiuni mici cu motor sau cu vele sau cu ambele, caiace şi canoe unele cu mici vele. La sfârşit de săptămână era chiar aglomeraţie… Prin marinele întâlnite se găsea cu greu un loc liber, apelam la ancoraje care şi ele erau destul de aglomerate. Pe măsură ce ne apropiam de intrarea pe Dunărea românească, înafară de navele comerciale, întâlneam doar bărci cu pescari sau câţi-va caiacişti. Doar în vre-o două rânduri ne-am încrucişat cu câteva mici ambarcaţiuni de agrement sub pavilion german. Dar nici nave de croazieră n-am prea văzut. Marea majoritate a croazierelor pe Dunăre pornesc din Germania şi se opresc la Budapesta! Câteva saituri au oferte şi până la Belgrad. Despre Dunărea românească nu se pomeneşte nimic. Poate cu excepţia Deltei.  

   Cauza fiind lipsa aproape totală de amenajări pentru turismul nautic, dar şi lipsei de informare pentru navigaţia ambarcatiunilor mici, pe Dunăre.
   Au trecut zece ani de atunci şi am fost curios să văd dacă situaţia s-a îmbunătăţit. M-am pus în situaţia unui turist străin care ar vrea să ajungă în Deltă cu ambarcaţiunea lui.
   Aşa că m-am aşezat cu barca pe… Google şi am început să caut informaţii.
   Apoi m-am pus în situaţia unui “barcagiu” străin care vrea să descopere Dunărea românească în anul centenar 2018. Desigur nu cunoaşte limba română!

   Dacă în Serbia avem la dispoziţie peste treizeci de marine, acostamente  şi ancoraje ale căror adrese pot fi aflate la orice oficiu de turism sârbesc din pliante tipărite ce e drept cele mai multe în limba sârbă (!) imediat după intrarea în zona românească a Dunării, parcă s-a tras o cortină. De remarcat că şi pe partea bulgărească situaţia este cam la fel. 
Portul Baziaş anul 1902
   Intrăm pe teritoriul românesc la Baziaş trecem de Pojejena, ajungem la Moldova Veche, unde cu chiu cu vai ancorăm, punem gonflabila pe apă şi ne tragem la mal. Cu greutate dăm peste un birou de informare turistică, care este închis. Facem câteva cumpărături la un magazin întâlnit în cale, apoi ne luăm picioarele la spinare ne îmbarcăm şi o luăm la vale. Dublăm Dubova cu golful ei larg, fără să facem escală şi bine facem. Cu toate că aici există vre-o 30 de aşa zise pensiuni, am risca să murim de foame, pentru-că toate asigură doar cazare la nişte preţuri excesive... Pe partea sârbă la pensiuni similare, cazarea plus masa costă jumătate... Pe malul stâng apare statuia regelui Decebal, facem câteva poze, apoi dăm de intrarea în golful Mraconia, dar cum n-avem nici-o informaţie nu riscăm să intrăm şi trecem mai departe. La Km 955 dăm peste portul Orşova, care situat într-un golf de toată frumuseţea, ar fi putut avea un port turistic adevărat. Dar din păcate cel existent este departe de aşa ceva. Aflăm că primăria ar avea ceva în plan dar nu se ştie când. Peste un an, doi,  zece?

Port turistic Orşova

   Trecem prima ecluză şi dublăm Turnu Severin pentru-că nu prea avem unde ancora în siguranţă. Despre acostare şi mai greu. Trecem şi de Gruia cu portul său industrial, ajungem la Cetate unde există doar un ponton. Proprietarul Mircea Dinescu nu are bani pentru mai mult. Facem o mică escală, ne legăm la ponton, urcăm  la restaurantul aflat pe mal, luăm o gustare, bem şi un vinişor al casei zglobiu, uşor tămâios şi plecăm mai departe. 

Port cultural Cetate

   Dublăm Calafatul şi Rast portul în care s-a investit un milion de Euro, iar acum zace nefolosit, apoi Bechetul despre  care nu avem nici-o informaţie.  În sfârşit ajungem la Corabia unde găsim o marina nouă, frumos amenajată, cu vre-o 40 de locuri, unde aflăm  că pentru barca noastră de 10m, plătim doar câţi-va lei pe 24 de ore. Din păcate utilităţile încă sunt unele în construcţie, altele în proiect.

Portul turistic Corabia

   Ramânem peste noapte, vizităm împrejurimile, cetatea Sucidava şi Fântâna Secretă.
Facem o vizită rapidă şi la Muzeul de Arheologie şi Etnografie despre care am aflat de pe un panou situat aproape de marina. Despre portul comercial aflăm că este blocat de ani buni, de un banc de nisip aluvionar. Primarul care vrea să salveze portul comercial, se luptă cu birocraţia şi cu interesele ascunse ale unor giurgiuveni. APDJ dă din umeri. Ce le pasă lor că portul Corabia este în faliment? Timpul trece, leafa merge.

   A doua zi molăm parâmele de la pontonul marinei şi plecăm mai departe. Depăşim Turnu Măgurele, apoi dublăm insula Belina cea plină de belele (unde ar fi trebuit să se construiască o marina, dar n-a fost să fie şi nici nu va fi curând)… apoi Zimnicea, ajungem la Giurgiu. Intrăm pe canalul Plantelor unde aflăm că nu există nici-o marina, dar în viitor se va costrui un port turistic mare şi frumos. Doar că nu se ştie când. Cică planuri ar fi, cu banii se stă mai rău. Suntem invitaţi să mai venim… Cum nu găsim nimic amenajat, luăm Dunărea în travers şi mergem la prietenii noştri bulgari. La Ruse găsim o marina destul de bine amenajată, alimentare cu carburant, apă potabilă, electricitate. Plătim 12 Euro pe noapte. Cina o servim la restaurantul aflat chiar lânga marina.

Port turistic Ruse

   Plecăm mai departe dublăm Olteniţa despre care nu ştim nimic şi o luăm spre Călăraşi. Aici găsim cu greu un fel de loc de acostare improvizat unde sunt legate mai multe bărci mai mici şi mai mari. Un proprietar de barcă, care repară ceva pe la motor, ne asigură că ne v-a păzi ambarcaţiunea cât timp dăm o tură prin oraş. Aflăm că pe braţul Borcea se va construi un port turistic modern. Primăria spune că planurile au fost aprobate şi finanţarea există. Cât durează construcţia? Se speră sa fie funcţional în 2-3 ani.

Viitorul port turistic Călăraşi

   Continuăm navigaţia pe Borcea până la Feteşti. Aici există un port comercial dar turistic nu. Ba da. Există un ponton privat “la Popescu” proprietarul unui hotel aflat pe mal. Aici acostează cei care se plimbă prin imprejurimi şi mai rar câte unul venit de cine ştie unde. Rarele nave de croazieră cu turişti acostează la dana comercială. Şi aici la Feteşti primăria are în plan un port turistic încă  de prin 2012 dar cum pînă acum nu s-a făcut nimic, slabe speranţe să fie puse în aplicare foarte curând. 
     Mergem mai departe în aval, uităm de existenţa pe canalul principal a două porturi, Cernavodă şi Hârşova unde nu prea este nimic de văzut dar şi acostare dificilă din lipsa de utilităţi. Pe aici nici măcar planuri nu există. Ajungem la Brăila unde nu acostăm şi nici nu ancorăm, ne-ştiind dacă există vre-un port turistic, cu toate ca oraşul este frumos, cu un centru istoric de remarcat. Lăsăm la dreapta braţul Măcin şi portul Măcin unde credem că nu este nimic de văzut ne-având nici-un fel de informaţii şi ajungem la Galaţi unde suntem puţin mai norocoşi. Dăm peste un aşa zis port turistic, construit prin grija Elenei Udrea, într-un loc total ne-potrivit, chiar pe malul Dunării. La primul dezgheţ, sloiurile au distrus aproape tot. Şi aşa a rămas până în prezent. Probabil că “specialiştii” care au făcut planurile şi l-au construit, trăiau pe altă lume şi habar n-aveau de ce este în stare Dunărea. Acum Consiliul Local ar vrea sa construiască un port turistic adecvat, au şi locul, dar n-au nici plan, nici finanţare…


Portul turistic Galaţi înainte de distrugere
   Aşa că vira ancora şi mergem spre Tulcea, unde cu greu găsim un loc de acostare. Ar fi ceva de vizitat, dar cum este periculos să lăsăm ambarcaţiunea ne-păzită, ne mărginim la câţi-va paşi pe mal. Dăm peste un panou de unde aflăm că, cândva, nu se ştie precis când, aici se va construi un port turistic cu fonduri europene. Ajungem la Crişan, multe ambarcaţiuni legate la mal, dar nici-o marină. Facem o scurtă oprire lângă o pensiune, unde mâncăm ceva pescărie, la preţuri cam pipărate. Ridicăm ancora şi  ajungem la Sulina unde aflăm de existenţa Bazinului Mic, unde sunt câteva pontoane de acostare şi multe ambarcaţiuni legate la mal, dar nu este un port turistic amenajat cu facilităţi. După vre-o două zile petrecute la Sulina şi împrejurimi, ne luăm inima-n dinti şi ieşim la mare. Ridicăm velele şi cu un vânticel de nord-est, ajungem destul de repede la Sf. Gheorghe, unde intrăm într-o marina destul de frumoasă, găsim repede un loc de acostare şi pornim în căutarea unei pensiuni, de pe internet aflând că sunt destul de multe.

Bazinul mic Sulina

   Şi aici se sfârşeşte călătoria noastră virtuală.

   Citind cele de mai sus poate aşa vom afla de ce Dunărea românească este pustie, sau aproape.  De ce nu suntem si noi la nivelul celorlalte ţări dunărene?
   În primul rând din lipsa informaţiilor. Lipsa totală a reclamelor în domeniu. Un răspuns ar trebui să-l dea în primul rând Ministerul Turismului dar şi autorităţile locale, care sunt absolut dezinteresate ca zona şi urbea lor să prospere din turism. Iar acolo în locuri izolate unde câte un primar vrea să facă ceva, este repede sabotat şi de unii localnici, dar mai ales de “eşaloanele” superioare…
   Desigur construcţia unui port turistc cu toate facilităţile este scump. Puţine comunităţi şi-l permit. Dar un punct de acostare între două pontoane plutitoare nu costă prea mult. Este nevoie doar de bunăvoinţă. Există multe prin Serbia şi Ungaria. Sau măcar zone de ancoraj. Există o mulţime de-alungul Dunării. Dar şi acestea trebuie marcate. Cine s-o facă?

   Sunt porturi dunărene româneşti despre care nu veţi găsi nici măcar o fotografie pe internet, sau cel mult una de acum o sută de ani când portul era în floare…

Cam asta a găsit şi văzut turistul străin navigând în aval pe Dunărea românească.


PORTURI la DUNĂRE

Km 1071 L
Baziaş

Km 1054 L
Pojejena

Km 1046 L
Moldova Veche
 PTF
Km 1015 L
Drencova

Km 995 L
Sviniţa

Km 981 L
Tisoviţa

Km 980 L
Dubova
ancoraj
Km 978 L
Golful Mraconia
ancoraj
Km 954 L
Orşova
ancoraj, acostare, PTF
Km 941 L
Gura Văii

Km 932 L
Turnu Severin
PTF
Km 851 L
Gruia

Km 811 L
Cetate
acostare la ponton mobil.
Km 795 L
Calafat

Km 742 L
Rast
abandonat
Km 679 L
Bechet

Km 632 L
Corabia
Marina - 40 berths, 2 guests, 6-30 L/24H.
Km 597 L
Turnu Măgurele

Km 554 L
Zimnicea

Km 493 L
Giurgiu
Canalul Plantelor, marina în proiect
Km 430 L
Olteniţa

Km 370 L
Călăraşi

Km 365 R
Ostrov

Km 334 R
Oltina
abandonat
Km 298 R
Cernavodă

Km 253 R
Hârşova

Km 170 L
Brăila

Km 150 L
Galaţi
acostare, marina în paragină
Km 133.8 L
Giurgiuleşti
PTF
Km 103.8 R
Isaccea
PTF



Br. Chilia


Km 106 R
Ceatalchioi

Km 45 R
Chilia Veche

Km 23 R
Periprava




Br. Măcin


Km 3 R
Smârdan

Km 14 R
Măcin

Km 31 R
Gura Arman

Km 33 R
Blasova

Km 35 R
Turcoaia


Br. Borcea


Km 66 L
Călăraşi
acostare, marina în proiect, 100 berths
Km 49 L
Feteşti




Br. Sulina


Km 73.05 R
Tulcea

Km 23.5 R
Crişan
pontoane acostare, ne-protejate.
Km 0 R + L
Sulina
Bazinul mic, amenajat acostare.



Br. Sf. Gheorghe


Km 88 R
Mahmudia

Km 35 R
Murighiol
acostare
Km 5 L
Sf. Gheorghe
marina, ~ 70 berths



Bulgaria


Km 792 R
Vidin

Km 748 R
Lom

Km 678 R
Rahova

Km 555 R
Sviştov

Km 496 R
Russe
Yacht marina, 1,5E/ml/24H,  water, electricity
Km 432 R
Turtucaia

Km 374 R
Silistra




Notă:
L – Malul stâng


R – Malul drept



Atenţionare:
 Toare datele de mai sus sunt informative.

Autorul nu este răspunzător pentru anumite nepotriviri sau inexactităţi, datorită surselor de informare.

La cererea unor cititori adaug unele informaţii privind porturi turistice şi ancoraje pe Dunăre.
Ultima actualizare datează din anul 2009.

Informations for Yachts and recreational boats
GERMANY
RMD Lock (ecluză) Place                                      VHF Channel
Km 7.4  Bamberg Bamberg 60
Km 13.3 Strullendorf Strullendorf 61
Km 25.9 Forchheim Forchheim 62
Km 32.9 Hausen Hausen 63
Km 41.1 Erlangen Erlangen 64
Km 48.7 Kriegenbrunn Erlangen 65
Km 69.1 Nürnberg Nürnberg 66
Km 72.8 Eibach Nürnberg 20
Km 84.3 Leerstetten Schwanstetten 22
Km 94.9 Eckersmühlen Roth-Haimpfarrich 78
Km 99 Hilpoltstein Hilpoltstein 79
Km 116 Bachhausen Mühlhausen 81
Km 123 Berching Berching 82
Km 136 Dietfurt Dietfurt 18
Km 151 Riedenburg Riedenburg-Haidhof 20
Km 166 Kelheim Kelheim-Gronsdorf 78
Danube
Km 2397.16 Bad Abbach 19
Km 2379.4 Regensburg 21
Km 2354.3 Geisling Transit facilities for rowboats 22
Km 2322.02 Straubing                18 & 22
Km 2230.6 Schleuse Kachlet; 20
Km 2203.2 Jochenstein 22

RMD Marina
Km Type of facility Address
Km 25.86 L 28 berths Forchheim
Km 28.36 L Marina, 33 berths Forchheim
Km 57.48 L Marina Stadt Fürth
Km 65.18 L Marina, 50 berths Nürnberg
Km 120.03 R Marina, 36 berths Beilngries
Km 128.36 R Marina, 40 berths Berching
Km 136.63 L Marina, boat slip Altmühltal
Km 149.45 R Marina, 27 berths Riedenburg
Km 155.71 L Marina Trägerverein Altmühltal

Danube Marina
Km 2410.1 R Marina Center Danube Saal a.d. Donau,
Km 2388.2 L Sinzing moorings Hengersberg
Km 2380.4 L S* Kainz corp. grp. Moorage Regensburg
Km 2377.0 R Regensburg Marina Regensburg
Km 2314.0 R moorage at the mouth of the Aiterach
Km 2305.8 L Pfelling anchorage
Km 2289.5  R Anchorage at the entrance to the blind branch of the Mettener
Km 2267.5 L Ruckasing moorage for overnight stay
Km 2261.2 R Langer Haufen anchorage
Km 2237.9 R Moorage near Fischerstüberl inn
Km 2232.5 R three guest boats
Km 2215.1 L Anchorage at the mouth of the river Erl
Km 2208.4 R Sport Boat Club, 2 guest berths
Km 2207.5 L Kohlbachmühle docks, moorings
Note: L=Left, R=Right, S=Southern arm of the Danube

AUSTRIA
Km 2208.3 R Kasten motorboat club moorage, two guest berths
Km 2200.4 R Moorage Engelhartszell,
Km 2197.7 L Schattental sport boat marina
Km 2194.5 L Niederranna moorings
Km 2187.2 R Long-therm mooring berths. 40 guest, gas, repair, etc.
Km 2177.7 L Docks at the mouth of the Kleine Mühl
Km 2168.1 L Marina 50 berths,  water, electricity, gas,
Km 2159.8  Yacht marina, some guests.
Km 2157.1 R  Brandstatt yacht marina
Km 2144.2 L Donauhof Ottensheim, public landings for small vessels
Km 2129.8 R Linz sport boat marinqa, some guests docks.
Km 2124.0 L Sport boat marina, guest docks.
Km 2112.4 L Mauthausen moorings.
Km 2108.8 R Moorage in the Enns canal, guest docks.
Km 2107.1 L  Yacht marina, 4 guest docks.
Km 2093.5 R Guest dock in the blind arm of Wallsee river.
Km 2082.7 R Ardagger marina, 100 guest docks.
Km 2079.2 L Moorings for guest boats,




Km 2065.7 L Moorings at the mouth of the Ysper
Km 2050.0 L Marbach marina, guest dock
Km 2036.1 R Nr.8 Melk moorings, 7,50 Eur/Night
Km 2036.2 R Nr. 31 Melk moorings, 7,50 E/Night
Km 2019.3 L Nr.15 Melk moorings 7,5 E/night
Km 2014.5 L yacht marina, some guest docks.
Km 2008.2 L Nr.22 mooring, for guests, 7.50 E/Night.
Km 2008.0 R Yacht marina, guest docks.
Km 2003.9 L Krems. Gas station.
Km 1998.0 R Traismauer marina, guest docks
Km 1963.7 R Tulln visitors harbor, municipal guest docks
Km 1962.5 R Tulln yacht marina, guest docks
Km 1955.6 R Muckendorf yacht marina, guest docks.
Km 1951.7 R Gas station.
Km 1951.4 R Greifenstein marina, guest docks.
Km 1948.7 R Docking facilities in the Greifenstein blind arm
Km 1942.5 L Korneuburg yacht marina, guest docks.
Km 1935.3 R Donau-Raststätte marina, guest docks
Km 1926.3 R Viena marina, 30 guests, gas, water, electricity, etc.
Km 1908.4 R Docking facilities in the blind arm of Fischamend
Km 1902.1 L Moorings in arm of Orth
Km 1883.5 R Docking facilities in the blind arm of Johl
Km 1883.8 R Nr.30, motorboat moorings. 7.5 E/night.
Locks (ecluze) VHF Channel
Km 2162.7  Aschach 18
km 2147.2 Ottensheim 20
Km 2119.6 Abwinden-Asten 22
Km 2095.6 Wallsee-Mitterkirchen 18
Km 2060.4 Ybbs-Persenbeug 20
Km 2038.2 Melk 22
Km 1980.4 Altenwörth 20
Km 1949 Greifenstein 22
Km 1921 Freudenau 18
SLOVAKIA
Marina VHF Channel
Km 1870 L Bratislava municipal harbor, docking facilities for small vessels
Km 1866.1 L Bratislava municipal harbor, docking facilities on request 22
Km 1865.8 L Service station for boats
Km 1864.8 L Marina for small vessels, drinking water, fuel,
Km 1820 L Old arm (access via Gabčíkovo)
Km 1767.6 L Komarno, docking. 18
Km 1711.4 Only for watercrafts from the EU
Locks (ecluze)
Km 1852.5 Cunovo Substitute for the Gabčíkovo lock, boat lane
Km 8.2 Gabčíkovo notification required 78

HUNGARY
Marina
Km 1745 Refuel*- and accommodations, restaurants,
Km 1718.5 Yacht marina, refuel, water, acomodation.
Km 1707.2 L Refuel* and accommodations, boat storage
Km 1703 L Refuel*, Repairs possible, drinking water,
Km 1693.1 L Refuel*, Repairs possible, drinking water,
Km 1674 L Marina, refuel*, water.
Km 1651 R Island Obuda, refuel, water, service.
Km 1561 R Botel Admiral drinking water, electricity
Km 1532.5 R drinking water, electricity
Km 28 R Szentendre Arm drinking water, electricity
Km 10.5 R " " " refuel*, drinking water, electricity
Km 53.4 L " " " accomodation, drinking water, electricity
Km 26.6 L " " " accomodation, drinking water, electricity
CROATIA
It is possible to dock in Vukovar by prior arrangement.
It is also possible to dock at Osijek (winter harbour) on Drava river.

SERBIA
Harbour Office
Danube Km Location VHF Channel
Km 1425 Bezdan PTF 16
Km 1255 Novi Sad 16
Km 1170 Belgrade 16
Km 1154 Pancevo 16
Km 1116.2 Smederevo 16
Km 1059 Veliko Gradište 16
Km 933 Kladovo PTF 16
Km 861 Prahovo PTF 16

Marina Fee
Km 1426.2 L Kamenko Gagrchin Moorage, five guest berths, 5-15 E/day
Km 1402.5 L Apatin guest docks, "" ""
Km 1319.0 L Riblja Charda guest docks, "" ""
Km 1298.7 L Backo Novo Selo guest docks "" ""
Km 1295.0 L Backa Palanka guest docks "" ""
Km 1263.5 L Kamenjar guest docks "" ""
Km 1258.0 L Liman Marina, water and electricity connections 20-30 E/day
Km 1258.5 L Novi Sad guest docks 5-15 E/day
Km 1244.1 R Novi Sad guest docks, restaurant " " "
Km 1233.0 R Sremski Karlovci guest docks, restaurant " " "
Km 1216.0 R Slankamen guest docks " " "
Km 1173.5 R Zemun guest docks, services, coffee shop " " "
Km 1171.6 R Zemun marina, guest docks, services, water.
Km 1172.1 R sport boat marina, restaurant 20-30 E/day
Km 1170.0 R Belgrade  guest docks, restaurant 20-30 E/day
Km 1169.0 R Belgrade marina Guest docks, services  " " "
Km 1164.1 R Belgrade guest docks 5-15 E/day
Km 1164.0 R Ada Huja marina Belgrade guest docks 20-30 E/day
Km 1163.0 R Galija mooring place, restaurant, fuel – 30 m. 5-15 E/day
KM 1154.0 L  Guest dock 3.5 Km of river Tamis " " "
KM 1132.0 R Smederevo guest docks " " "
Km 1121.0 R Smederevo Jugovo mooring place,
Km 1116.3 R mooring place
Km 1108.5 L mooring place
Km 1094.8 R Kostolac mooring place
Km 1077.0 R Lederata mooring place
Km 1062.0 R Veliko Gradište mooring place, 20/30 E/day
Km 1054.5 R Alaske Zore guest docks, service,
Km 1042 R Golubac mooring place,  gas, water 20-30 E/day
Km 957.0 R Tekija mooring place,
Km 934.0 R Kladovo mooring place, PTF
Km 884.5 R Brza Palanka  mooring place,

Hărţi
Donau 1 (Kelheim - Jochenstein, scale:1:25 000)
Donau 2 (Passau - Bratislava, scale: 1:33 000)
Donau 3 (Bratislava - Dunaújváros, scale: 1:33 000)
Donau 4 (Budapest - Bezdan, scale: 1:33 000)
Donau 5 (Bezdan - Belgrade)
Donau 6 (Belgrade – Iron Gates 2)
Donau 7 (Iron Gates 2 - Belene)
Donau 8 (Belene - Constanta)
Donau 9 (Cernavoda - Sulina)
Danube maps by. Pierre Verberght,
Roekstraat 30, B-2170 Merksem, Belgium,