O zi din viața la țară.
Nuvelă.
Vasile V. Giurgiu
Un cucurigat strident mă trezește. Mă uit la
ceas, aproape șase. Ceasul biologic cocoșesc n-a greșit prea mult. În
casă încă este liniște. Intru în bucătărie, pun filtrul de cafea pe aragaz și
mă duc la baie. Sorb câteva înghițituri de cafea și ies pe ușă. Sunt întâmpinat
ca de obicei de Lupu care este fericit să mă vadă. De pe stâlpul pridvorului mă
privește coana Muțe, care cum dă căldura stă mai tot timpul pe afară. Le pun în
farfurioarele lor câteva grăunțe pisicești. Și Lupu preferă grăunțele de pisică.
Desigur nu refuză nici oase cu ceva cărniță...
Mă îndrept spre curtea găinilor. Deschid ușa de la coteț și mă dau
prudent la o parte. Din coteț încep să iasă buluc găinile, care alergând,
care zburând, într-o cotcodăceală zgomotoasă. Ultimul iese cocoșul, călcând țanțoș. Intru în curticica
alăturată, deschid ușa altui coteț și dau năvală, cât p-aci să mă doboare o
mulțime de puicuțe și cocoșei. Ies, iau un căuș mare cu boabe dintr-un butoi și
le arunc peste gard și la găini și la puicuțe. Mă duc la robinetul din
curte, umplu o cană mare și apoi torn apă proaspătă pentru ambele curți cu
galinacee. Mă îndrept spre un coteț mai arătos, deschid ușa și ies agale patru
gâște și o liotă de boboci urmați de domnul gâscan. Le deschid portița spre
livadă și cârdul o ia agale spre pârâiașul care curge în spatele grădinii. Le
voi mai vedea pe seară când la întoarcere vor primi o porție zdravănă de boabe.
În sfârșit mă îndrept spre partea opusă a
curții și intru în padocul caprelor. Aici cinci capre cu lapte, un țap și
cinci iezi și iede într-o îngrăditură separată care așteaptă să fie
rezolvate. Mă duc spre colțul unde am două aparate de muls, pun ceva boabe de
porumb în jgheabul fiecărui aparat, apoi ajut două capre să urce pe un podium,
le spăl ugerele și dau drumul la aparate. Până se mulg cele două capre, iau un
snop de fân proaspăt și alimentez țarcul iezilor. Repet operația și cu
celelalte capre și le pun și lor fân în iesle.
Iau un
caiet și trec conștiincios cantitatea de lapte muls de la fiecare
proprietară de uger. Total 8,2 litri. Căprița Ely nu s-a
dezmințit nici azi. Am colectat 1,8 litri la o mulsoare. Vedem cât o fi deseară. Deobicei sare peste 3,7 litri pe zi. Grăsimea măsurată 5,1%.Mă uit la ceas, este șapte și
jumătate. În stomac simt ceva ca un ghiorăit, așa că mă îndrept spre grădina cu
leume, iau câteva roșii, castraveți și ceapă verde și o întind rapid spre
bucătărie de unde vine un miros îmbietor de papară cu slănină și lapte fiert.
După ce mâncăm, mai discutăm una alta, mai
sorb dintr-o cafea și plec să termin turul. Mă duc în spatele casei unde avem o
cameră tehnică. Aici sunt instalate cele două centrale termice, una pe gaz și
una pe lemne. Vara folosim doar ceantrala pe gaz, pentru apă menajeră.
Centrala pe lemne o folosim iarna, având lemn berechet din tăierile de peste an
din livadă și din lăstăriș. Fac doar o verificare vizuală. Tot aici avem
echipamentul și acumulatorii alimentați de cele zece panouri solare.
Sistemul este off-grid, cu o modificare isteață făcută de un cunoscut, care dă
posibilitatea ca în cazul în care acumulatorii sunt descărcați, toată instalația
trece automat pe rețeaua de la Electrica. Mă uit la panoul de control,
tensiunea la ieșire 230 volți, tensiunea de încărcare 72 de volți acumulatorii
încărcați 90%. Până la amiază vor fi 100%.
De aici mă duc să verific cuibarele găinilor
și gâstelor. La gâste nimic, la găini 27 de ouă. Le adun, apoi mă duc în casă
și verific caietul cu comenzi. Pentru azi, la domnul Popescu, un medic ieșit la
pensie, stabilit la țară, săptămânal 30 de ouă foarte proaspete, si un kilogram
de telenmea de capră. Azi mai vrea 2 kilograme de roșii, două de
castraveți, cinci legături de ceapă verde și două de usturoi.. Bonus o legătură cu ardei iute. Doamna
profesoară vrea un litru de lapte și legume. Tot azi, la o pensiune
din apropiere, vor și ei câte ceva destul de substanțial. Avem șase clienți în
sat. Punem marfa în coșuri, le îmbarc în tricicluil electric și o iau
din loc.
Pe marginea proprietății, am făcut un mic
drum îngrădit, dealungul grădinii și livezii până în spate la pârâu. Acum un an
am cumpărat și bucata de pământ de peste pârâu, care nefiind un pământ prea
bun, plin de lăstăris și tufișuri, n-a ispitit pe nimeni. Numai că eu
m-am gândit că perntru caprele noastre o să fie numa' bună... Făcusem și un
podeț peste pârâu, și acum am dat drumul caprelor să meargă la păscut până spre seară.
După masa de amiază (pentru cei
curioși: ciorbă de perișoare cu smântână, chiftele cu pireu de cartofi și
salată verde stropită cu ulei de dovleac, desert o lubeniță atunci scoasă de la
rece), ținem o mică ședință și stabilim ce face fiecare după amiază.
Subsemnatul trebuie să culeagă prune pentru lictar (magiun) , apoi să mulgă
caprele și să ducă furaje pentru porci.. După amiază însemnând după ora
17 când s-a mai potolit arșița. Până atunci, un picuț de odihnă.
Pe la cinci mă trezesc și cum sunt cam
somnoros mă duc în bucătărie, scot lubenița din frigider, tai o bucată
zdravănă, rece ca ghiața și o halesc. Asta mă trezește instantaneu. Ies
cu două coșuri sub braț. Mă uit în curțile găinilor și văd apa tulbure. O
înlocuiesc cu una proaspătă, mă duc în livadă și tai câteva brațe de iarbă și
alte buruieni pe care le arunc galinaceelor, care se reped imediat să înfulece.
Din grădină iau de sub șopru roaba, pun în ea cele două coșuri și mă opresc în
zona prunilor. Sunt prune Wiliams multe coapte. Cele Bistrițene se coc ceva mai
târziu. Pe jos sunt multe prune căzute, așa că mă apuc să ler adun și le duc la
groapa cu compost. Scutur un prun, apoi al doilea și umplu cele două
coșuri. Le pun în roabă și le descarc în bucătărie.
Mă duc în sură și pregătesc un sac cu vre-o
25 de kg de porumb boabe. Iau iarăși roaba, mă duc în grădină și culeg o duzină
de dovleci de Styria. Iau un topor îi sparg în două,scot semințele și îi încarc
în triciclu împreună cu sacul cu porumb. Îl fluier pe Lupu și o luăm
împreună pe cărare să aducem caprele în grajd. După ce trecem puntea încep să
chem caprele, care nu se prea sinchisesc de mine. Lupu vede țapul pe care nu-l
poate suferi și se repede la el lătrând. Țapul speriat o ia la goană și aproape
sare peste punte. Liota de capre și iezi îi urmează exemplul și reușesc să le
bag în grajd. Apoi urmează mulsul. Repet operațiunea de dimineață, rezultatul
final fiind 8,4 litri. Cu 16,5 litri pe zi mă declar mulțumit. Duc
laptele în frigiderul destinat. Procesarea va fi făcută a doua zi. Urc în
triciclul electric și o iau spre capul satului. Aici este un sătean care se
ocupă cu creșterea porcilor Mangalița. În primăvară arvunisem la el trei purcei
pe care trebuia să-i crească pentru mine. Îi dădusem un avans iar pentru
restul urma să aduc săptămânal o cantitate de nutreț. Ca de fiecare
dată, nu scap până nu beau cu el un păhărel de tărie. Fiind pățit, ne-vrând să
beau din poșirca lui, de fiecare dată aduceam eu un sfertuleț de palincă făcută de
mine din care eu gustam un păhăruț iar el, restul.
Când am
ajuns acasă, se înserase. Cina fiind pregătită, m-am spălat de praful adunat de
pe drum, am deschis televizorul la care nu se uită nimeni și ne-am așezat la
masă. Cina s-a sfârșit cu obișnuita "ședință" de planificare pentru
a doua zi, timp în care obișnuim să bem câte un păhărel cu Fetească Regală de Jidvei, apoi
ne retragem la somn.
Cam așa a
decurs o zi din viața noastră la țară.
- . -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu