Într-o epocă de minciună universală, să spui adevărul este un act revoluţionar.

 

O zi din viața la țară.

Nuvelă.

Vasile V. Giurgiu

 

   Un cucurigat strident mă trezește. Mă uit la ceas, aproape șase. Ceasul  biologic cocoșesc n-a greșit prea mult. În casă încă este liniște. Intru în bucătărie, pun filtrul de cafea pe aragaz și mă duc la baie. Sorb câteva înghițituri de cafea și ies pe ușă. Sunt întâmpinat ca de obicei de Lupu care este fericit să mă vadă. De pe stâlpul pridvorului mă privește coana Muțe, care cum dă căldura stă mai tot timpul pe afară. Le pun în farfurioarele lor câteva grăunțe pisicești. Și Lupu preferă grăunțele de pisică.  Desigur nu refuză nici oase cu ceva cărniță...  

   Mă îndrept spre curtea găinilor. Deschid ușa de la coteț și mă dau prudent la o parte. Din coteț încep să iasă buluc găinile, care alergând,  care zburând, într-o cotcodăceală zgomotoasă. Ultimul iese cocoșul, călcând țanțoș. Intru în curticica alăturată, deschid ușa altui coteț și dau năvală, cât p-aci să mă doboare o mulțime de puicuțe și cocoșei. Ies, iau un căuș mare cu boabe dintr-un butoi și le arunc peste gard și la găini și la puicuțe. Mă  duc la robinetul din curte, umplu o cană mare și apoi torn apă proaspătă pentru ambele curți cu galinacee. Mă îndrept spre un coteț mai arătos, deschid ușa și ies agale patru gâște și o liotă de boboci urmați de domnul gâscan. Le deschid portița spre livadă și cârdul o ia agale spre pârâiașul care curge în spatele grădinii. Le voi mai vedea pe seară când la întoarcere vor primi o porție zdravănă de boabe.

   În sfârșit mă îndrept spre partea opusă a curții și intru în padocul caprelor. Aici cinci capre cu lapte, un țap și cinci  iezi  și iede într-o îngrăditură separată care așteaptă să fie rezolvate. Mă duc spre colțul unde am două aparate de muls, pun ceva boabe de porumb în jgheabul fiecărui aparat, apoi ajut două capre să urce pe un podium, le spăl ugerele și dau drumul la aparate. Până se mulg cele două capre, iau un snop de fân proaspăt și alimentez țarcul iezilor. Repet operația și cu celelalte capre și le pun și lor fân în iesle.

Iau un caiet și trec conștiincios cantitatea de lapte muls de la fiecare proprietară de uger. Total 8,2 litri. Căprița Ely nu s-a dezmințit nici azi. Am colectat 1,8 litri la o mulsoare. Vedem cât o fi deseară. Deobicei sare peste 3,7 litri pe zi. Grăsimea măsurată 5,1%.Mă uit la ceas, este șapte și jumătate. În stomac simt ceva ca un ghiorăit, așa că mă îndrept spre grădina cu leume, iau câteva roșii, castraveți și ceapă verde și o întind  rapid spre bucătărie de unde vine un miros îmbietor de papară cu slănină și lapte fiert.

   După ce mâncăm, mai discutăm una alta, mai sorb dintr-o cafea și plec să termin turul. Mă duc în spatele casei unde avem o cameră tehnică. Aici sunt instalate cele două centrale termice, una pe gaz și una pe  lemne. Vara folosim doar ceantrala pe gaz, pentru apă menajeră. Centrala pe lemne o folosim iarna, având lemn berechet din tăierile de peste an din livadă și din lăstăriș. Fac doar o verificare vizuală. Tot aici avem echipamentul și acumulatorii alimentați de cele zece  panouri solare. Sistemul este off-grid, cu o modificare isteață făcută de un cunoscut, care dă posibilitatea ca în cazul în care acumulatorii sunt descărcați, toată instalația trece automat pe rețeaua de la Electrica. Mă uit la panoul de control, tensiunea la ieșire 230 volți, tensiunea de încărcare 72 de volți acumulatorii încărcați 90%. Până la amiază vor fi 100%.

   De aici mă duc să verific cuibarele găinilor și gâstelor. La gâste nimic, la găini 27 de ouă. Le adun, apoi mă duc în casă și verific caietul cu comenzi. Pentru azi, la domnul Popescu, un medic ieșit la pensie, stabilit la țară, săptămânal 30 de ouă foarte proaspete, si un kilogram de telenmea de capră. Azi mai vrea  2 kilograme de roșii, două de castraveți, cinci legături de ceapă verde și două de usturoi.. Bonus o legătură cu ardei iute. Doamna profesoară vrea un litru de lapte și legume. Tot azi, la o pensiune din apropiere, vor și ei câte ceva destul de substanțial. Avem șase clienți în sat. Punem marfa în coșuri, le îmbarc în tricicluil electric și o iau din loc.

    Pe marginea proprietății, am făcut un mic drum îngrădit, dealungul grădinii și livezii până în spate la pârâu. Acum un an am cumpărat și bucata de pământ de peste pârâu, care nefiind un pământ prea bun, plin de lăstăris și tufișuri,  n-a ispitit pe nimeni. Numai că eu m-am gândit că perntru caprele noastre o să fie numa' bună... Făcusem și un podeț peste pârâu, și acum am dat drumul caprelor să meargă la păscut până  spre seară.

    După masa de amiază (pentru cei curioși: ciorbă de perișoare cu smântână, chiftele cu pireu de cartofi și salată verde stropită cu ulei de dovleac, desert o lubeniță atunci scoasă de la rece), ținem o mică ședință și stabilim  ce face fiecare după amiază. Subsemnatul trebuie să culeagă prune pentru lictar (magiun) , apoi să mulgă caprele și să ducă furaje pentru porci.. După amiază însemnând după ora 17 când s-a mai potolit arșița. Până atunci, un picuț de odihnă.

    Pe la cinci mă trezesc și cum sunt cam somnoros mă duc în bucătărie, scot lubenița din frigider, tai o bucată zdravănă, rece ca ghiața și o halesc. Asta mă trezește instantaneu.  Ies cu două coșuri sub braț. Mă uit în curțile găinilor și văd apa tulbure. O înlocuiesc cu una proaspătă, mă duc în livadă și tai câteva brațe de iarbă și alte buruieni pe care le arunc galinaceelor, care se reped imediat să înfulece. Din grădină iau de sub șopru roaba, pun în ea cele două coșuri și mă opresc în zona prunilor. Sunt prune Wiliams multe coapte. Cele Bistrițene se coc ceva mai târziu. Pe jos sunt multe prune căzute, așa că mă apuc să ler adun și le duc la groapa cu compost. Scutur un prun, apoi al doilea și umplu cele două coșuri. Le pun în roabă și le descarc în bucătărie.

    Mă duc în sură și pregătesc un sac cu vre-o 25 de kg de porumb boabe. Iau iarăși roaba, mă duc în grădină și culeg o duzină de dovleci de Styria. Iau un topor îi sparg în două,scot semințele și îi încarc în triciclu împreună cu sacul cu porumb. Îl fluier pe Lupu și o luăm împreună pe cărare să aducem caprele în grajd. După ce trecem puntea încep să chem caprele, care nu se prea sinchisesc de mine. Lupu vede țapul pe care nu-l poate suferi și se repede la el lătrând. Țapul speriat o ia la goană și aproape sare peste punte. Liota de capre și iezi îi urmează exemplul și reușesc să le bag în grajd. Apoi urmează mulsul. Repet operațiunea de dimineață, rezultatul final fiind 8,4 litri. Cu 16,5 litri pe zi mă declar mulțumit. Duc laptele în frigiderul destinat. Procesarea va fi făcută a doua zi. Urc în triciclul electric și o iau spre capul satului. Aici este un sătean care se ocupă cu creșterea porcilor Mangalița. În primăvară arvunisem la el trei purcei pe care trebuia să-i crească pentru mine. Îi dădusem un avans iar pentru restul urma să aduc săptămânal o cantitate de nutreț. Ca de fiecare dată, nu scap până nu beau cu el un păhărel de tărie. Fiind pățit, ne-vrând să beau din poșirca lui, de fiecare dată aduceam eu un sfertuleț de palincă făcută de mine din care eu gustam un păhăruț iar el, restul.

   Când am ajuns acasă, se înserase. Cina fiind pregătită, m-am spălat de praful adunat de pe drum, am deschis televizorul la care nu se uită nimeni și ne-am așezat la masă. Cina s-a sfârșit cu obișnuita "ședință" de planificare pentru a doua zi, timp în care obișnuim să bem câte un păhărel cu Fetească Regală de Jidvei, apoi ne retragem la somn.

Cam așa a decurs o zi din viața noastră la țară.



                                                    - . -

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu